Madame's Blog

Gânduri…în loc de jurnal

Revenire…de la revedere:) Decembrie 23, 2013

Am si uitat ca am blog.

De doi ani si un pic, am tacut malc aici. August-ul pe care proslaveam in ultima postare a fost un mare fiasco. A venit insa un februarie naucitor, un martie mizerabil (2012) si un aprilie (tot 2012) plin de soarele pe care paream sa-l fi pierdut demult, intr-un alt aprilie (2007).

De obicei, scriind dupa absente indelungate, sunt obisnuita sa fac retrospective:)

Despre ce-a fost, din vara-n iarna 2011-2012, nu vreau sa scriu, nu vreau sa uit, vreau doar sa ma bucur ca nu mai e. Si sper cu inversunare, ca-mi va fi dat sa intorc umilinta acelor luni, macar la paritate egala, daca nu insutit.

Madame nu uraste, dar nici nu intoarce si celalalt obraz…

Din aprilie 2012, mi-e totul numai parfum de zarzar inflorit. Parfum de levantica pusa in vaze inguste pe pervaz, in linistea balconului cu zorele, privind cum rasare Soarele de dupa niste blocuri gri, dar care e privit acum de 2 perechi de uochi de uom si 2 perechi de ochi de pisica. Parfum de regina noptii crescuta pe balcon. Parfum de trezit in doi in fiecare dimineata:)

Am plecat, ati ghicit, din Grozavesti. O vreme mi-a fost greu sa ma obisnuiesc cu anti-locul Iuliu Maniu. Mi-ar fi placut mai mult Titan, cu verde peste tot, cu tei, cu zarzari si cu babute simpatice pe palier. Dar imi plac la fel de mult confortul micii noastre camarute, cu ferestrele catre soare, cu balconul pe care toata vara a cantat un greiere mic:)

Am plecat din Grozavesti putin dezamagita, putin scarbita de cum n-ar trebui sa ai incredere in toti oamenii care ti-au stat candva in preajma. Cred insa cu tarie ca n-as fi fost ceea ce sunt fara statul in camin, care-i cam ca armata pentru baieti. Nu imi va mai fi niciodata frica de sobolani, de gandaci de 5 cm lungime, de mizerie la toaleta. Imi va fi mereu dor de serile cu narghilea, de cafeaua de dimineata, de duminicile in care dansam pe coridor si prajeam pejte cu mujdei pe resou…De balconul cu vedere la pescarusi si miros de Dambovita…

Home is where your heart is, si home este in casuta mica si cocheta, cu covor taranesc, cu cele doua pisicute si cu noi doi, cu tot confortul (da, doua camera ar fi ideale, pentru mai mult spatiu, dar ajungem si acolo, curand.)

Am dat si jobul vechi pe unul nou. Cu mai putin stress…cu mai mult timp liber. Care imi lasa weekendurile libere pentru citit, plimbat in parc, sala, gatit, roadtrip, curatenie „mama tuturor grijiturilor” (cum ar zice Teodoreanu). Pentru un film. Pentru o fuga la Munte. Pentru o lectie de snowboard. Pt Cluj, Bran, Vama Veche, Balcic, Sfantu Gheorghe, Tusnad, Herculane, Transfagarasan si planuri de visat cu ochii si harta deschisa. Pentru iesit in seri de vara, la MTR, la Eden, la Manuc, la Casa Roz.

Mi-e foarte dor de fostii colegi, de existenta celor aproape 4 ani, care cu siguranta m-au facut ceea ce sunt acum:)

Caci sunt si griji, caci au fost si momente de cumpana in acesti doi ani: sa faci pe spionul nu e intotdeauna cea mai sigura cale spre fericire, uneori dimpotriva.  Sa duci grija parintilor mai ceva decat ti-au dus-o ei in copilarie, sa te temi pentru ei, sa te simti oarecum ciudat de neputincioasa intre a vrea si a nu putea sa ajuti, intre a nu vrea sa ajuti pentru ca nu esti sufiecient de recunoscatoare…Sa ai uneori ocazia sa stai langa oameni care nu stiu sa comunice, care se lupta sa-ti puna bete in roate zilnic, desi ar trebui sa fiti o echipa:)

Sunt insa atatea premiere, si repetitii pentru ca ne-a placut prea mult premiera, incat nu pot decat sa ma bucur de fiecare zi, de fiecare fotografie, de fiecare zambet si alint:) Sa ai din nou in fata deschise carti spre citire (si nu doar pentru doctorat), drumuri de strabatut, vacante de planificat, piese de teatru de vazut, poze de facut…

Sunt Madame, sunt dependenta de amintiri frumoase si colectionez mental diapozitive colorate de aproape doi ani:)DSCF3466

Anunțuri